🌸 Tăierea întârziată a cordonului ombilical. Un gest mic, cu efecte mari

În primele clipe după naștere, totul pare să se concentreze în jurul respirației bebelușului. Însă există un alt moment, la fel de important, care influențează direct începutul vieții sale: momentul clampării și tăierii cordonului ombilical.

În ultimii ani, tot mai multe dovezi științifice arată că tăierea întârziată a cordonului ombilical – adică după cel puțin 1–3 minute de la naștere sau până la oprirea pulsațiilor – aduce beneficii semnificative pentru nou-născut, indiferent dacă nașterea este vaginală sau prin cezariană.

🩸 Ce se întâmplă în aceste minute?

Cordonul ombilical nu este doar o „legătură” între mamă și copil, ci un organ viu, care continuă să pulseze și după naștere. În acest interval, aproximativ 30% din volumul total de sânge al bebelușului este încă în placentă. Printr-o clampare întârziată, acest sânge bogat în oxigen, fier și celule stem revine în circulația copilului, contribuind la o tranziție lină spre viața extrauterină.

Atunci când se așteaptă până când cordonul nu mai pulsează, fluxul natural dintre placentă și copil se încheie fiziologic, permițând o autoreglare blândă a sistemului circulator al nou-născutului.

🌿 Beneficiile demonstrate științific

1. Niveluri mai mari de fier și hemoglobină – Tăierea întârziată reduce semnificativ riscul de anemie feriprivă în primele 6 luni de viață (McDonald et al., Cochrane Database, 2021).
2. Volum sanguin crescut – Bebelușii primesc în medie 20–30 ml de sânge suplimentar per kg corp, favorizând oxigenarea tisulară optimă.
3. Transfer de celule stem – Contribuie la regenerarea tisulară și la maturizarea sistemului imunitar (Andersson et al., BMJ, 2011).
4. Reducerea riscului de enterocolită necrozantă și hemoragie intraventriculară la prematuri – confirmată de ghidurile OMS și ACOG (OMS, 2014; ACOG, 2020).
5. Adaptare cardiopulmonară mai bună – Fluxul sanguin menținut din placentă stabilizează tensiunea și saturația în oxigen în primele minute de viață.

🩺 Ce spun ghidurile internaționale?

• Organizația Mondială a Sănătății (OMS, 2014) recomandă clamparea cordonului la 1–3 minute după naștere sau după oprirea pulsațiilor, pentru toți nou-născuții sănătoși, cu excepția celor care necesită resuscitare imediată.
• Colegiul American al Obstetricienilor și Ginecologilor (ACOG, 2020) recomandă întârzierea clampării cu 30–60 de secunde, inclusiv la prematuri, recunoscând beneficiile hematologice.
• Institutul Național pentru Excelență Clinică (NICE, Marea Britanie, 2023) și NHS (actualizare 2024) recomandă ca tăierea cordonului să fie amânată cel puțin 2 minute sau până când pulsațiile se opresc natural, acolo unde starea copilului permite.
• Confederația Internațională a Moașelor (ICM, 2021) susține explicit că „momentul ideal al clampării este după ce cordonul și-a încheiat pulsațiile spontane”.

🌬️ Când nu se poate aștepta cu clamparea cordonului?

Există câteva situații medicale în care echipa obstetrică poate decide clamparea precoce (în primele 30 secunde), pentru a proteja viața mamei sau a copilului:

• Dacă nou-născutul necesită resuscitare imediată și nu se pot aplica manevrele lângă mamă cu cordonul intact;
• În caz de dezlipire prematură de placentă, placenta praevia sau hemoragie maternă severă, unde e nevoie de intervenție urgentă;
• În situații de incompatibilitate Rh severă, unde volumul suplimentar de sânge ar putea agrava icterul;
• Dacă există o complicație obstetrică care impune manevre rapide (de exemplu, uter hipoton cu sângerare post-partum activă).

Chiar și în aceste cazuri, multe echipe moderne aleg — acolo unde este posibil — resuscitarea cu cordonul intact (cord intact resuscitation), o practică sprijinită de NHS și de Royal College of Midwives, pentru a nu întrerupe fluxul placentar vital în primele secunde.

💫 Ce înseamnă, în practică?

Pentru o mamă, înseamnă răgaz.
Pentru bebeluș, înseamnă resurse de viață.
Pentru echipa medicală, înseamnă îngrijire bazată pe dovezi, nu pe rutină.

De multe ori, tăierea întârziată a cordonului este acel moment tăcut în care știința și instinctul se întâlnesc. Este clipa în care lumea așteaptă — și viața curge.

🔍 Referințe

1. World Health Organization. Delayed clamping of the umbilical cord to reduce infant anaemia. WHO, 2014.
2. American College of Obstetricians and Gynecologists. Delayed Umbilical Cord Clamping After Birth. Committee Opinion No. 814, 2020.
3. National Institute for Health and Care Excellence (NICE). Intrapartum Care for Healthy Women and Babies. Guideline NG240, 2023.
4. National Health Service (NHS). What happens straight after the birth. Updated 2024.
5. International Confederation of Midwives (ICM). Position Statement: Optimal Cord Clamping. 2021.
6. McDonald SJ et al. Effect of timing of umbilical cord clamping of term infants on maternal and neonatal outcomes. Cochrane Database Syst Rev. 2021;(8):CD004074.
7. Andersson O et al. Effect of delayed vs early umbilical cord clamping on neonatal outcomes and iron status at 4 months. BMJ. 2011;343:d7157.

Photo by Eduardo Barrios on Unsplash